Food Truck Festival

Weekendul asta am decis ca dupa Japanese festival sa mai dau o sansa altui festival ce implica mancare si cozi, asa ca mi-am luat bilete la Boston UMass food truck festival, fara asteptari prea mari:

• 20 si ceva de camioane cu mancare si sucuri / inghetate
• cozi interminabile
• ocean si un soare care te topea

Drumul pana in campusul Universitatii Massachusetts a durat cam 1 ora jumate, schimband un autobuz si apoi linia rosie de metro din Harvard Square, iar de acolo ghidat de mirosul oceanului am strabatut inca 15 minute pe jos pana in campus. Bineineles ca cele 15 minute au fost cam vreo 40 (trebuiau sa fie 15) pentru ca era atat de incalcit locul unde te lasa metro-ul (practic undeva langa autostrada), si nu stiai incotro sa o apuci.

Am incercat spre dreapta dar am realizat ca ma indrept spre oras asa ca decizia logica a fost spre ocean, si apoi dupa ce am intrebat cateva persoane a devenit evident ca trebuie sa ma ghidez dupa baloane. Locatia se afla foarte aproape de pista de aterizare a aeroportului Logan, iar avioanele survolau la joasa altitudine campul de "lupta" pentru mancare.

Odata ajuns acolo, m-am inregistrat...mi s-a pus o stampila pe mana cu un OK care s-a dus la prima transpiratie si mi s-a inmanat un carnetel cu bilete. Fiecare bilet continea numarul unui camion, iar ceea ce a urmat a fost partea dificila... sa imi aleg camionul si coada la care urma sa imi petrec urmatoarea jumate de ora. Acolo, odata ajuns si vorbind de cateva ori de "bine" in minte pe organizatori, dadeai biletul cu numarul respectiv in schimbul unei portii de mancare. Pana aici e simplu, un bilet = o portie de mancare de la un camion.

"Distractia" aici a inceput, urmatoarele 3 ore pana la inchiderea festivalului, le-am petrecut la cozi care nici nu le puteai urmari, si care se intercalau cu alte cozi si alte cozi la nesfarsit. La un moment dat 2 asiatice din fata mea se tot plangeau de cat trebuie sa astepte, si cat de mari sunt cozile...eu zambeam pe sub mustata la care una din ele imi spune "the lines are so big, and it's so hot, and to top that you have to hear us girls bitching about it all the whole time"...le-am replicat ca si eu in mintea mea fac cam acelasi lucru. Cred ca toata lumea a fost nemultumita de organizare si nebunia care a fost. La final unul din vanzatori m-a intrebat "how did you like your day here, it was crazy, no!? whohoo"... Dar am invatat si cateva strategii utile daca aleg sa mai merg la un astfel de eveniment:

1. Se merge in echipa neaparat, cu cat mai multi cu atat mai bine. 
2. Fiecare membru al echipei se aseaza la o alta coada cu tichetele celorlalti (pentru acel camion cu mancare), si astfel se scurteaza timpul de asteptare drastic pe principiul dezbina si cucereste.
3. Fie ajungi foarte devreme si iti cumperi bilete VIP ca sa eviti cozile (merita aia cativa dolari in plus), sau vi spre final cand lumea s-a cam saturat, deja se inchid tarabele. Si atunci faci cum am facut eu, te duci pe la toate camioanele care le mai prinzi deschise si chiar daca isi strang toate ustensilele te vor servi cu ce mai au disponibil (mi-am umplut ghiozdanul pe final, ca un roman autentic, cu "marfa" de la alte 5 camioane pe care nu am reusit sa le prind in timpul nebuniei).

Stand la coada ajungi sa iti faci prieteni, sa socializezi de plictiseala cu lumea care pe langa tine, si sa incerci sa iti petreci jumatea aia de ora (in medie) de asteptare intr-un mod cu cat mai putin plictis.

Din nefericire au fost si situatii neplacute in care camioane au ramas fara mancare desi mai era cel putin o ora jumate pana la terminarea timpului alocat, iar portile servite de toate camioanele au fost mici (ex: jumate de hot dog). Dar ca experienta (in afara de faptul ca m-a ars soarele si am stat cateva ore bune in picioare), sa zicem ca s-a meritat. Ideea e buna, organizarea din nou dezamagitoare. Regret ca nu am incercat Frozen Hoagies, dar coada era imensa chiar si dupa ora 4 cand toata lumea strangea lucrurile, ceea ce imi spune ca ar trebui sa-i caut prin Boston si sa le fac o vizita. In rest Lobsta Love care oferea crabi si-a terminat rapid oferta, dupa mai putin de o ora si ceva, la fel si limonada care s-a dat ca painea calda, au venit nepregatiti pentru asa un numar mare de participanti (desi se stia cate bilete s-au vandut).

Cateva instantanee de la evinement.

Pe malul oceanului organizatorii au instalat cateva mese de picnic si scaune..asta ca sa iti revi dupa orele de stat la coada in picoare

Ajutoare de la eveniment, cea de langa mine intrebandu-ma de unde sunt, a inteles Germania (desi de la Romania la Germania e mare diferenta). Apoi cand am accentuat Romania din nou, mi-a zis ca stie de tara, si ca a vazut multe poze, si ar vrea sa o viziteze, surprinzator, pentru ca in ghidurile lor de turism suntem prezentati foarte sumar (o sa revin cu un articol pe tema asta)

Vedere de ansamblu a evenimentului