vineri, 15 februarie 2013

Winterstorm Nemo

Am tot zis eu ca au fost povesti cele auzite de mine pana acum cu zapezile din Boston si chiar eram dezamagit la un moment dat ca este la fel de putina zapada ca la Timisoara. Asta pana sa vina mega furtuna de acum un weekend. Daca cu Uraganul Sandy am ras de Americani ca au exagerat si s-au panicat, iar sistemul lor invechit de electricitate nu a facut fata, de data asta furtuna a fost pe bune si a lovit din plin Bostonul, asternand nu mai putin de 70-80 centimetrii de zapada, iar in unele locuri peste un metru unde a fost viscolita de vantul buclucas. Eu personal nu am vazut niciodata zapada in asa cantitati astronomice intr-un oras (poate doar la munte). Totul a inceput molcolm vineri dis de dimineata iar pana la pranz era un strat subtire de zapada si o ninsoare marunta. Mi-am petrecut ziua acasa pentru ca preventiv s-au inchis toate scolile si business-urile iar incepand cu ora 4PM in aceeasi zi s-a declarat stare de necesitate (pentru prima oara in ultimii 30 de ani).
Situatia la 9PM
Asta inseamna pe scurt, ca la ora 4PM cand afara inca nu s-au depus 2-3cm de zapada, traficul a fost inghetat la propriu. Masinile de deszapezire patrulau deja de dimineata cand carosabilul era inca uscat relativ si imprastiau sare + nisip din belsug. Am fost sunat de catre nStar (compania de electricitate) si de catre cei de la nationalGrid (Gaz) ca sa fiu atentionat cu privire la furtuna ce se aproprie si masurile de precautie pe care sa le iau. Precum si ca sa fiu asigurat ca ei vor face tot ce le sta in putinta sa nu fie intreruperi in furnizarea de curent sau gaz (ce sa zic, au fost draguti, nu ca i-as fi bagat eu in seama prea mult). La intersectiile principale vedeai deja masini de interventie ale nStar in standby pregatite sa intervina (dar nu a fost cazul, am avut internet ca sa transmit de la fata locului, precum si curent si caldura, mai putin norocosi au fost cei de pe zone de coasta din Cape Cod care au ramas fara caldura si curent o perioada lunga de timp).

Orice sofer prins pe sosea dupa ora 4PM risca asadar fie 500 de dolari amenda sau inchisoare pe un an (cu exceptia masinilor de interventie si aprovizionare), deci astea da reguli de reguli. Deasemenea orice masina parcata pe o artera principala care avea semne de "snow emergency", era ridicata (s-a intamplat asta chiar in fata apartamentului in care locuiesc). Spre seara vantul a prins puteri si in miez de noapte sufla deja cu peste 80km/h iar stratul de zapada era de o palma. Furtuna de abia cum incepea deci si distractia si bucuria mea. Am iesit periodic pe afara desi vantul sufla mai ceva ca pe un varf de munte, si am inregistrat/pozat grozavia, prima mea furtuna americana. Daca ei au luat-o in serios si si-au facut provizii golind rafturile magazinelor pentru mine a fost o adevarata aventura si o bucurie. Am facut totusi la insistentele tatalui o vizita pe la brutarie inainte sa se porneasca viscolul si am luat una din ultimele paini in timp ce in boxele radioului de pe tejghea rasuna melodia "Wild Thing", mi s-a parut hazlie situatia, desprinsa din filme.

Spre orele diminetii vantul sufla mai tare decat uraganul Sandy iar vizibilitatea a scazut la 50 de metrii datorita rafalelor de zapada. Previziunile meteo s-au adeverit iar furtuna a ajuns in top 5 furtuni din toate timpurile ca strat de zapada depusa in Boston in cele din urma. Ninsoarea a continuat sambata pentru inca 12 ore dar viscolul s-a potolit incet incet si a lasat in urma un calm si o liniste binevenita. Pentru prima oara dupa mult timp la fereastra mea amplasata la o strada principala nu s-au mai auzit masinile, ci doar fulgii de zapada.

Se curata zapada
Am scos nasul afara cum s-a mai linistit furtuna si am iesit la pozat. Bucuria oricarui fotograf cu asa multa zapada. Singurele masini intalnite pe sosea erau plugurile (cu zecile) care incercau sa degajeze drumurile cat se poate de repede pentru ca situatia sa revina la normal si masinile ingropate in nameti. In ciuda faptului ca dimineata viscolul era inca in foarte puternic, oamenii iesisera deja la deszapezit aleile, ceea ce nu poate fi decat de laudat. Pe tot parcursul zilei de sambata a ramas in vigoare restrictia de trafic in Massachusetts dar dupamasa deja arterele principale erau curate (incredibil as putea sa spun) si oamenii erau prezenti cu mic cu mare incercand sa curete trotuarele fiecare dupa posibilitati.

Unii cu mini-freze de zapada altii cu clasica lopata sau chiar cu matura. Nu am vazut pe nimeni trist sau abatut pentru ca nins, si am facut o plimbare cam de 2 ore prin nameti. Toti erau cu zambetul pe buze, glumeau...unii mi-au zis ca imi vor cere bani pentru exclusivitate daca trimit pozele la ziare. Iar cei mai multi ma intrebau daca imi place vremea si cum mi se pare.

Masini ingropate in zapada
Am intalnit o doamna in varsta, trecuta de 70 de ani care se oprise in dreptul unei case si incerca sa foloseasca un smartphone pentru a poza zapada. M-am oferit sa o ajut si mi-a povestit ca incearca sa obtina o imagine cu vechea casa in care locuise pentru fica ei care tocmai nascuse. Imi zicea ca in timpul viscolului din 1978 are o poza exact in acelasi loc cu fata ei, si ca atunci isi aminteste sa mai fi fost zapezi asa mari. Povestea s-a intins pe vreo 20 de minute in care am aflat putin din istoria orasului Newton, si cate ceva despre strazile pe care m-am plimbat. Mi-a urat un "take care" cu accent de New England, si mi-am cautat de pozele mele mai departe. Peste tot masinile erau parasite in parcari si ingropate in zapada viscolita, iar trotuarele nu erau circulabile zapada depasind un metru lejer. Dupamasa situatia s-a schimbat, oamenii au iesit cu mic cu mare la deszapezit si te puteai strecura pe alei inguste cu zapada care uneori trecea de un metru jumate (cum fusese data la o parte).

si totusi se circula
Am vazut oameni pe skiuri pe sosele in loc de masini, sau cu acele labe ca rachetele de tenis. Isi faceau drum prin zapada (desi nu era cazul) si se bucurau. In Boston studentii au fost creativi, au iesit cu capace de toaleta, skateboarduri cu rotile demontate sau chiar saltele din camin. Sambata seara cand ninsoare se oprise, masinile incepeau sa isi faca timid aparitia pe sosele desi restrictia era inca in vigoare preventiv pana Duminica. Faptul ca au dat cu sare si nisip inainte sa ninga si pentru ca toata noaptea desi era viscol si furtuna au lucrat non stop au permis ca dupa 24 de ore de ninsoare drumurile sa nu fie blocate. E ceva ce in Romania nu vom vedea niciodata din pacate, pentru ca la noi nu se poate si nu exista resursele de aici asa cum mi-a transmis chiar domnul primar Robu intr-un schimb de replici. I transmit si de data asta cu tot respectul ca nu e vorba de resurse ci de organizare si mentalitate, o mentalitate care la noi nu este si nici nu va fii.

A se observa soseaua curata langa mine
Dupa scurta mea plimbare am "developat imaginile si le-am trimis la Mediafax si cateva agentii de presa. Mi-am amintit de vremurile din liceu cand realizasem un mic foto reportaj si fusese preluat de ProTv pentru stirile de la ora 19. Iata ca dupa aproape 10 ani am ajuns din nou la stiri, de data asta si pe ProTv si pe Antena 3 fiind contactat de ambele trusturi de presa. ProTv-ul mi-a rulat o parte din poze chiar dupa imaginile redate de pe CNN iar Antena 3 a realizat un articol online si mi-a oferit si mie micul meu moment de faima. Un mic catalin radu tanase ratacit in America.

Secventa de stiri de pe ProTV
http://stirileprotv.ro/stiri/international/nord-estul-statelor-unite-ravasit-de-cea-mai-puternica-furtuna-din-ultimii-30-de-ani.html

Articolul de pe Antena 3
http://www.antena3.ro/externe/mii-de-zboruri-anulate-trafic-feroviar-si-rutier-paralizat-vezi-aici-cum-arata-infernul-din-sua-202655.html

Asa ca voi lasa imaginile sa vorbeasca de la sine si sa ne auzim cu bine data viitoare. Am incheiat transmisia, over and out.












Un comentariu:

  1. Frumoasă și reprezentativă relatarea de la fața locului. Ai dreptate în privința faptului că aici acasă, în țara mioritică, mentalitatea este cauza multor deosebiri față de cele de acolo, din USA. NU resursele sau mai știu eu ce alte motive inventate de cei care știu cel mai bine să își plângă de milă. Totuși avem talent cu carul la "privit și contemplat". În februarie trecut, cel al lui 2012, în zona de sud-est a țării, zonă în care de prea mulți ani locuiesc, a fost o astfel de dezlănțuire a zăpezii. Rarii "ciudați" ca mine care înlăturau zilnic zăpada din fața locuinței și de pe trotuar, erau priviți de mulți ca niște excentrici. Nu spun că prin natura slujbei am participat la câteva acțiuni de salvare din nămeți în zonele rurale. Zone din care autoritățile dispăruseră. Subit. Erau ocupate cu aparițiile televizate. Dar mai bine mă opresc aici cu amintirile și mă bucur sincer că un compatriot observă cu mult discernământ și relatează corect despre altfel de oameni și altfel de locuri de care ne separă doar un ocean și vreo.....câțiva zeci de ani de civilizație. Felicitări pentru articol și mulțumiri pentru "ceva altfel"....

    RăspundețiȘtergere