Viata in America din perspectiva unui roman pe coasta de est, in Boston: Oktoberfest si HONK in Harvard Square

E toamna iar

Weekendul a venit poate cu ultima zi calduroasa de toamna tarzie pe anul acesta. A fost o sambata superba, cu un vant cald si temperaturi de peste 24 de grade. Am avut o prietena in vizita, si e lucru mare sa te viziteze cineva din Romania tocmai aici la capat de lume...in Boston. Prin urmare am planuit weekendul in asa fel incat sa putem vedea cat se poate de mult din oras si imprejurimi. Sambata am petrecut-o in Harvard Square si prin parcurile Bostonului admirand toamna in toata splendoarea ei, plus arhicunoscuta linie rosie (Freedom trail ca astia rad de mine cand i zic Red line, ala fiind metro-ul de pe linia rosie, dar ce sa-i faci daca e rosie linia aia!), care te duce la toate obiectivele majore. Am bifat celebrul pub Cheers din serialul cu acelasi nume, "where everybody knows your name", dar si Dick's last resort. De ce i spune asa..., pentru ca ospatarii sunt niste Dick's la propriu, pe romaneste zis iti dau niste caciuli haioase si apoi se poarta foarte urat cu tine, nu iti aduc mancarea la timp, sau ti-o aduc rece, te injura si iti vorbesc ca la usa cortului. Dar se pare ca pe Americani i distreaza sa fie tratati asa, iar barul e mereu plin ochi de lume. Am deschis si usile Hard Rock Cafe, care parca nu e la fel de impresionant ca cel din Baltimore, si am ajuns ceva cam tarziu la USS Constitution, o barca cu panze care inca pluteste si e muzeu.

Bisericuta din campus

Toamna a pus stapanire pe Boston, si la tot pasul am inceput sa vad ce inseamna cu adevarat sarbatoarea de Halloween care se desfasoara pe toata perioada lunii octombrie si culmineaza in a 31-a zi, cand am inteles ca e nebunie totala in oras. Dar in afara de partea comerciala din supermarketuri e si o latura frumoasa pe care Romania si alte tari nu au preluat-o. Magazinele sunt impanzite de produse de toamna, mere, bostani si multe decoratii. Si la fiecare casa isi fac aparitia ghivece cu flori de toamna, bostani pe treptele din lemn (nu neaparat sculptati cu acel zambet sinistru), baloti de fan sau sperietori de ciori care te invita sa stai cu ele. E o sarbatoare ce onoreaza toamna, si e mult mai mult decat ceea ce vedem in filme. Toti se ingrijesc sa isi faca casa sa arate cat mai primitor si simti toamna si o sarbatoare a recoltei peste tot.

Pe picioroange inainte

Prin parcuri e plin de muzicanti care iti incanta auzul si te fac sa zabovesti ascultandu-i si bucurandu-te de frunzele colorate care cad alene. Astfel am intalnit un batran care canta la muzicuta si la o chestie cu manivela (imi scapa numele acum). Cu el era si nelipsitul caine ca un carnat si cu o barba la fel ca a mosuletului care glumea cu el, si tot peisajul parea rupt dintr-un film ce l-am vazut la televizor nu demult.

Duminica in schimb a fost ceva nou si pentru mine, si am simtit acel spirit American care te astepti sa il gasesti aici. In Harvard Square se tinea Oktober Fest-ul local alaturi de Honk. Deci da, daca noi Europenii importam toate prostiile de la ei, uite ca si ei importa sarbatori de la noi! Daca Oktober fest nu se poate compara cu cel din Germania unde inca m-au purtat pasii, si poate nu se compara nici macar cu cel autohton de acasa, Honk Parade e deja alta poveste.

Sa inceapa deci spectacolul...ce este HONK?

cum ne aflam la cel de al 34-lea Oktober fest, nu puteau lipsi 34 de marching bands din 18 state si 3 tari diferite.
50+ standuri cu mancare din toate zonele lumii, ca asa e la Americani, dar preponderent din Mexic si America de Sud
si 6 ore de dansat pe strada, si petrecere, timp in care tot traficul a fost inchis si piata a devenit pietonala.
8 scene pe care cantau muzicanti de toate felurile, de la folk la reggae (de ala adevarat, cantat de jamaicani pur sange).

Nu am vazut niciodata asa multi oameni la un loc si totusi sa nu simti ca este aglomeratie, sa nu ai loc sa arunci un ac si totusi sa poti sa respiri. La fiecare colt cum te invarteai era cate o formatie cu tobe, trompete si tromboane (un marching band), care canta, dansa si se distra alaturi de cei care se opreau sa-i asculte. Oameni pe picioroange, sau irlandezi in kilturi. Persoane pentru care Halloween a venit mai repede decat era prevazut in contract, si care au invadat strazile. Fara sa vreau ma gandesc deja ce va fi pe 31 octombrie, pot doar sa sper ca ceva de amploarea HONK parade pe putin.

Jamaica Freedom

Va amintiti din desene animate pogo stickul? Chestia aia pe care se urcau personajele si sareau, seamana cu un pikamer...ei bine era un tip care facea demonstratii de acrobatie un asa ceva si nu m-as fi gandit ca o sa vad pe viu vreodata asta. Sau sa ascult coloana sonora din Rocky cantata de un marching band. Am pasit intr-o alta lume in care nu conta cum esti imbracat, daca porti kilt, sau esti scund, inalt cu picioaroange, alb sau negru....era irelevant pentru acele 6 ore in care piata a fost inchisa traficului si tehnologiei si deschisa oamenilor si culturii. Si pentru mine a reprezentat ceea ce America ar trebui sa fie, si ceea ce vedem in filme. Diversitate, si acceptare, oameni liberi care se distreaza si danseaza impreuna. Stand si ascultand cateva melodii reggae, am observat un cuplu de batranei care ascultau, jamaicani desigur. El cu o geaca colorata, specifica, caciula aceea larga, si nelipsitul semn de pace pe spate. O batranica alba dansa cu un jamaican si se misca cu siguranta mai bine decat eu as face-o. Cativa metrii mai incolo standuri cu mancare, unde am incercat un strudel delicios cu mere si nuci. Spre norocul meu am prins ultima bucata, fiind nevoit sa ma duc la un ATM pentru a retrage cash, la intoarcere domnisoara a zambit si mi-a zis, you are lucky...this is the last one, and for you it's just 2$. Am condimentat cu ceva din bucataria Argentiniana, cam spicy pentru gustul meu dar m-a incalzit pentru ca iarna a inceput sa isi arate coltii si am avut parte de o zi diametral opusa fata de cea de Sambata.

Imi venea greu sa cred cum s-a trezit la viata tot Harvardul, cel care cu o zi inainte se bucura de lumina calda de toamna, vedeai din loc in loc oameni care stateau tolaniti pe iarba citind o carte, sau cate un ghid care explica cate ceva din istoria unei Universitati care mie si acum mi se pare desprinsa din filmele cu Harry Potter.

Cat despre Oktoberfest, nu va inchipuiti ca este la fel ca la nemti, cu bere curgand in valuri si nemtoaice bine! Dar pana la urma nu pentru bere am fost acolo ci pentru atmosfera. Cum la Americani nu ai voie sa consumi alcool in public sau daca ai sub 21 de ani, va dati seama ca lucrurile se complica. Stiti spatiile alea de sticla din aeroporturi unde fumatorii se inghesuie sa traga un ultim fum inainte de imbarcarea in avion (ca doar nu au voie sa o faca in spatiu public). Asadar berea era consumata dupa niste garduri, pazite vigilent de politisti care te legitimau la intrare, ca un fel de insule micute si ferite de restul carnavalului.

Deci ce este HONK, pentru ca pana la urma a fost mai mult Honk decat Oktoberfest? The HONK! este un spectacol de strada cu marching bands si tot felul de personaje colorate si la propriu si la figurat,si care conform descrierii oficiale recastiga spatiul public pentru toata lumea. O sa las pozele in continuare sa vorbeasca de la sine despre atmosfera de carnaval din Harvard Square...vor spune povestea mult mai bine decat as putea sa o fac eu in cuvinte. Intre timp eu ma pregatesc sa plec spre tarile calde, imi voi continua aventura Americana in Florida si apoi voi bifa inca un continent aterizand in Mexic / Cancun, deci ne revedem cu impresii din Caraibe.